interviul

Interviul ciudat – Story Time

Acum cateva luni cand imi cautam de munca, am dat peste un anunt de copywriter care parea foarte interesant si am zis sa aplic si eu. Apoi am fost invitata la un interviu, dar nu de o secretara, ci ma sunase direct “patronul”si din prima am primit un vibe super aiurea, omul neputand sa imi trimita si mie un e-mail cu adresa pentru ca aparent era in masina. Daca nu poti trimite un cacat de e-mail, pune pe cineva de la birou sa sune lumea la interviuri pentru tine. Acesta in incheiere imi spune “Domnisoara, dar sa vii ca sa nu fiu nevoit sa te astept ca prostu’.” Fair enough.

La cautarile in online descoperisem ca e o companie ok, ce se ocupa de promovarea unor vedete. Asa ca nu mi s-a parut ceva naspa. Asta pana cand am ajuns la interviu.

Locatia era undeva pe la Universitate, intr-o cladire in care, va jur, mirosea a batranete si naftalina. Am urcat pana la etajul 4 pe niste scari intunecate si dubioase. Avea lift cladirea, dar parea asa de vechi incat mi-a fost frica sa ma urc in el. In fine, ajung eu acolo frumos si sunt intampinata de un tinerel intr-o locatie care clar erau doua garsoniere ce s-au lipit pentru a face sediu. Foarte ok mobilat inauntru si dragutel.

Apoi descopar si omul din spatele vocii ciudate. Cum sa explic fara sa fiu nesimtita. Stiti cum sunt desenati bogatii aia care arata ca niste porci? Va jur eu ca asta mi-a trecut prin cap cand l-am vazut pe om. M-a invitat in biroul sau si m-am asezat destul de departe de el pe un scaun. Am simtit nevoia sa stau in alerta si cat mai departe de el dintr-un anume motiv. El s-a trantit in scaunul lui gafaind la propriu desi abia scosese cateva cuvinte in care s-a prezentat.

interviul

Eu ma uitam in jurul meu sa vad un test ceva, cand colo nimic. Am fost nevoita sa ii explic ce e ala un blog, de ce scriu pe el desi nu castig bani, si brusc imi zice sa ma uit la foaia din fata mea si sa ii citesc. Era o poezie, cel putin eu asa vazusem. Asa ca i-am citit in engleza veche fara sa imi dau seama ca era Shakespeare. FFS eu am terminat mate-info, mi se rupe mie de Shakespeare. Si ma intreaba el, tutindu-ma, desigur (asta a facut inca din primul minut ceea ce nu mi se pare ok, mai ales cand e interviu sau o intalnire formala) “Domnisoara, stii ce ai citit?” iar eu in ignoranta mea ii spun ca nu. Dar el asa foarte suparat si gafaind apasat ma intreaba “Ai auzit de Shakespeare?”, moment in care va jur, imi venea sa plec direct. Apai in pana mea, scuza-ma ca nu stiu mai mult decat Romeo si Julieta si Hamlet. Si am facut o alta greseala colosala, spunandu-i ca eu nu citesc poezie pentru ca nu imi place.

Atunci imi spune el clar si raspicat “Iti dau un sfat gratuit. Nu mai incerca sa iti gasesti job in publicitate sau copywriting ca nu e de tine.” Si eu ma uitam la el ca o proasta ca nu intelegeam pe ce criterii face el afirmatia asta, el necitindu-mi blogul sa vada cum scriu, nefacand nici macar un minim de research, nimic. In momentul ala m-am ridicat, i-am urat o zi buna si am plecat.

Blogger necenzurat, fara rusine si cu destul de mult tupeu. Scriu tot ce imi trece prin cap si nu imi e teama sa folosesc tastatura din dotare.
3 comments
  1. Are, cumva, dreptate.

    Articolul asta (adica faptul ca critici acea firma) are 3 probleme:

    1. Critici un om gras fiind tot grasa. Cumva, nu e ok. Cum ti s-ar parea sa nu te angajeze cineva pt ca esti grasa?

    2. Era, cumva, intuitiv ca e Shakespeare. Chiar daca nu ii stiai opera aia, engleza veche = Shakespeare.

    3. El are niste criterii. Cumva, nu mi se par absurde. Sunt unii angajatori care te intreaba ultima carte citita si te angajeaza in functie de ea.
    De exemplu, cineva a intalnit o tipa care i-a spus ca ultimele carti citite au fost exclusiv de dezvoltare personala. Sincer, daca mi-ar zice cineva asta si ar vrea sa-l angajez, l-as trimite acasa.

    1. Articolul nu este o critica la adresa unei firme, mai ales ca nu am dat niciun nume. E o intamplare de-a mea pe care am vrut sa o share-uiesc cu lumea intreaga, pentru ca d-asta se si numeste Story Time categoria.
      1. Nu l-am criticat per se. Doar ca in capul meu s-a facut corelatia aia ciudata intre boss-ul porc si el. Si iti jur Emile…. tu, asa mare cum esti, esti mic pe langa el.
      2. Ma or fi fost emotiile, dracu stie, doar ca in momentul ala deloc nu m-am prins ca ar fi Shakepseare.
      3. Am fost intrebata si la alte interviuri despre ultima carte citita, e ok. Dar la 95% din interviurile de angajare pentru un post de copywriter, se testeaza si abilitatea de a scrie, se face un research pe tine sa vada omul cum scrii, asa cum au facut de exemplu la firma la cae lucrez acum. Mie la interviu mi-a zis ca m-a citit si ca ii place stilul meu.
      Si eu as trimite-o pe tipa aia acasa. Da-o dracu de treaba ca ti se taie de atata dezvoltare personala. Mai ales ca toate zic acelasi cacat.

  2. poate nu era ce cauta :))
    Am asistat odata la un interviu, si prietenul care intervieva candidata vazand ca se incurca, ca nu stie nimic, ii pune cele mai usoare intrebari dar nimic. Faza era ca tipa arata beton si imbracata sumar sa se vada cu ce vine in dotare :))
    ps. cine nu recunoaste versuri de Shakespere nu a facut engleza avansat, poate de aia a cerut.

Daca ai ceva de zis...